Primăria Brașov, inclusă pe lista „băieților deștepți” din energie. A ajuns în această situație, din cauza parcului fotovoltaic nefuncțional din Stupini

Adaugă ca sursă preferată BizBrașov în Google News

Primăria Brașov, inclusă pe lista „băieților deștepți” din energie. A ajuns în această situație, din cauza parcului fotovoltaic nefuncțional din Stupini

În luna martie, reprezentanții Primăriei Brașov anunțau că proiectul parcului fotovoltaic din cartierul brașovean Stupini, demarat în 2023, se apropie de momentul decisiv al operaționalizării ( Detalii, Aici). Între timp, Guvernul a publicat sâmbătă o listă de firme care au avize pentru realizarea de proiecte de energie regenerabilă, susținând că majoritatea nu au nici cifră de afaceri și nici angajați. Contactat de HotNews, Andrei Manea, președintele Asociației Industriei Fotovoltaice din România, spune că e normal ca acele firme să nu aibă activitate economică, fiind special create pentru respectivele proiecte, și îl critică pe premierul Ilie Bolojan că „aruncă o patalama pe toată industria”.

Executivul condus de Ilie Bolojan a publicat, sâmbătă dimineață, o listă cu 1.400 de firme care au avize tehnice de racordare și care, potrivit unui comunicat al Executivului, „corespund unor proiecte energetice cu o putere totală planificată de peste 80.000 MW – de aproape zece ori puterea actuală necesară – disproporție accentuată de faptul că o parte însemnată a capacităților rezervate nu progresează în mod efectiv către implementare”.

Premierul Ilie Bolojan asigură în prezent interimatul la Ministerul Energiei, după demisia în bloc a miniștrilor PSD, printre care și Bogdan Ivan.

Este o listă despre care Ilie Bolojan a declarat anterior că o va publica, spunând că aici se vor regăsi noii „băieți deștepți din energie”. Adică cei care au luat avize pentru proiecte fotovoltaice pe care apoi nu le-au mai construit, blocând astfel rețeaua, potrivit hotnews.ro.

„Publicarea acestei liste urmărește să asigure un nivel mai ridicat de transparență privind rezervările de capacitate în rețea, în contextul reformei cadrului de emitere a ATR-urilor”, se mai arată în comunicat.

Guvernul spune că majoritatea firmelor de pe listă nu au nici cifră de afaceri, nici angajați

Lista include proiecte aflate în toate etapele procesuale: de la avize recent emise, la contracte de racordare semnate, lucrări în execuție și puneri în funcțiune recente. 

„În paralel, a fost efectuată o interogare la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru un eșantion aleatoriu de 722 firme din listă, adică aproximativ 72.000 MW capacitate aprobată. Datele rezultate arată că cele mai multe dintre aceste firme, respectiv 437, au fost înființate în perioada 2020-2023.

La nivelul anului 2024, 76% din aceste firme aveau cifră de afaceri zero și doar 37 aveau cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei”, se mai arată în comunicat.

„78% din firmele care au rezultat ca urmare a interogării ONRC nu aveau niciun angajat în anul 2024, și doar 15 firme aveau peste 250 de angajați”, precizează Guvernul.

Ce companii sunt pe listă

Lista include atât companii mari, internaționale, cu proiecte în energie regenerabilă, precum OMV Petrom, Rompetrol Energy, PPC Renewables, Engie și Verbund, cât și companii de stat, precum Hidroelectrica, Electrocentrale București și Complexul Energetic Oltenia.

Pe listă se regăsesc și autorități locale, precum Primăria Municipiului Oradea și Primăria Municipiului Brașov cu proiectul parcului fotovoltaic din cartierul brașovean Stupini.

Restul de până la 1.400 de nume sunt SRL-uri special înființate pentru dezvoltarea acestor proiecte (SPV – special purpose vehicle).

Contactat de HotNews, Andrei Manea, președintele Asociației Industriei Fotovoltaice din România, spune că aceste firme au fost înființate special pentru acele proiecte și că este normal să fie noi și să nu aibă activitate economică.

„Sper că nu înțelege, iar confuzia nu a fost intenționată”, a declarat Andrei Manea.

El a admis că există, într-adevăr, problema numărului foarte mare de avize emise în piață, însă critică faptul că premierul pune o etichetă negativă asupra întregului sector al energiei regenerabile, riscând astfel să descurajeze investitorii.

„Să nu uităm că în ultimii trei ani ne-am dublat capacitatea instalată în energie fotovoltaică, fără să punem în calcul prosumatorii. Mai avem 1 GW în construcție, plus baterii de 1 GW. În sectorul eolian se construiește de asemenea și toate investițiile acestea sunt făcute de companii private în proporție de peste 90%, cu banii lor, fără fonduri europene. Deci investitorii privați și-au făcut treaba. Proiectele care întârzie sunt cele ale statului: investițiile Transelectrica în rețele și proiecte precum centrala Iernut, reactoarele 3 și 4, hidroecentrala Tarnița și alte hidrocentrale. Statul nu a făcut nimic”, mai spune el.

Adaugă ca sursă preferată BizBrașov în Google News