Ministerul Apărării Naționale formează o echipă de tineri ingineri, specialiști în IT și în alte domenii conexe. Aceștia se vor ocupa de dezvoltarea de soluții software pentru drone românești.
Ministerul Apărării Naționale vrea să dezvolte în interiorul instituției un software dedicat dronelor, într-un context în care atacurile rusești din apropierea granițelor României au arătat cât de importantă a devenit apărarea împotriva acestui tip de amenințare. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat la Digi24 că România nu ar trebui să rămână doar cumpărător de soluții externe, ci să își construiască propria capacitate de coordonare și decizie pentru drone.
Ideea nu este ca Armata să producă singură partea hardware, adică dronele sau componentele fizice. Miruță spune că această zonă poate fi acoperită de firme private din domeniul apărării. Miza reală ar fi însă software-ul: sistemul care poate integra datele existente, poate selecta informațiile relevante și le poate transmite dronelor într-un mod eficient, adaptat capabilităților Armatei Române.
De ce vrea MApN software propriu pentru drone
Ministrul Apărării a explicat că eficiența unei drone nu ține doar de motor, cameră, autonomie sau armament, ci și de capacitatea ei de a decide unde și când trebuie să acționeze. Pentru astfel de decizii este nevoie de date multe, rapide și corect interpretate.
România are deja echipamente militare care generează astfel de informații: radare, avioane de vânătoare, puncte de observație, tancuri moderne și alte sisteme conectate. Problema este că toate aceste date trebuie aduse într-un spațiu comun, unde un software să poată extrage exact informația necesară și să o transmită către o dronă.
În lipsa unei astfel de capabilități proprii, spune Miruță, România riscă să rămână dependentă de soluții cumpărate din afară, care pot rezolva doar parțial nevoile reale ale Armatei. Un software construit în țară ar putea fi personalizat pentru specificul sistemelor românești și pentru tipul de amenințări din regiune.
Echipa de tineri ingineri, în formare la Ministerul Apărării
Radu Miruță a anunțat că Ministerul Apărării a început să creeze o echipă de tineri specialiști care să lucreze la dezvoltarea acestui software. În prezent, ar fi vorba despre câteva persoane, dar ministrul spune că ideal ar fi ca la început să existe o echipă de aproximativ 20-25 de tineri ingineri.
Aceștia ar trebui să vină cu o mentalitate diferită și cu curajul de a schimba modul în care au fost făcute până acum astfel de proiecte. Miruță a invocat studenți, specialiști tehnici din companii românești și tineri pregătiți deja în zona Ministerului Apărării, sugerând că România are resursa umană necesară pentru a construi o astfel de echipă.
Proiectul vine într-un moment în care dronele au devenit una dintre cele mai vizibile arme ale războiului modern. Atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene, inclusiv în apropierea Dunării și a graniței cu România, au arătat că apărarea anti-dronă nu mai este o temă teoretică, ci o nevoie concretă de securitate.
Nu doar drone cumpărate, ci sisteme adaptate României
Declarațiile ministrului sugerează o schimbare de abordare: România nu vrea doar să achiziționeze echipamente, ci să aibă un rol mai activ în dezvoltarea sistemelor care le fac eficiente. În zona dronelor, software-ul poate deveni la fel de important ca platforma fizică, pentru că el decide cum sunt folosite datele și cum se coordonează acțiunea.
Un astfel de sistem ar putea ajuta Armata să reacționeze mai rapid în fața amenințărilor aeriene de mici dimensiuni, să conecteze mai bine informațiile venite din mai multe surse și să folosească dronele într-un mod autonom sau semi-autonom, în funcție de scenariul operațional.
Deocamdată, proiectul este într-o etapă de început, iar echipa se află în formare. Totuși, direcția anunțată este importantă: într-un război în care dronele au schimbat regulile jocului, România încearcă să construiască nu doar mijloace de apărare, ci și propriul „creier” tehnologic pentru noua realitate militară de la graniță.
