1 Mai, Ziua Muncii. Semnificaţii şi istoric.
Pentru cei mai mulţi dintre noi, ziua de 1 Mai reprezintă acum ideea de vacanţă sau măcar timp liber petrecut în natură, alături de cei dragi, puţini fiind cei care îşi mai aduc aminte ce a stat la baza ideii de Ziua Muncii.
Ca în fiecare an, românii sărbătoresc şi anul acesta, din plin, Ziua Muncii, chiar dacă avem condiţii meteorologice care nu se anunţă a fi dintre cele mai bune.
Sute de mii de români sunt aşteptaţi să ia cu asalt cu litoralul şi zona de munte, dar sunt mulţi şi care şi-au rezervat vacanţe pe litoralul bulgăresc ori grecesc.
Istoric 1 Mai, Ziua Muncii
Ideea de a sărbători muncitorii din întreaga lume pe 1 Mai are la bază o grevă izbucnită în Statele Unite ale Americii, în 1872, când circa 100.000 de muncitori, majoritatea din domeniul construcţiilor, au protestat la New York.
Ulterior, pe 1 mai 1886 au izbucnit alte proteste pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, la data respectivă fiind introdusă şi rezoluţia prin care se solicita ca programul de lucru să fie de opt ore pe zi.
În cele din urmă, rezoluţia avea să fie adoptată la nivel internaţional şi, treptat, ziua de 1 Mai să devină o adevărată zi internaţională a muncitorilor. În ţările comuniste, după Al Doilea Război Mondial, ziua de 1 Mai a devenit şi o zi a propagandei, fiind organizate în mod constant defilări şi evenimente prin care să fie cinstiţi liderii momentului.
Sunt foarte multe ţări din întreaga lume care sărbătoresc Ziua Muncii pe 1 Mai. Deși de acolo a început, una dintre puţinele ţări unde ziua de 1 mai nu este o sărbătoare oficială este chiar SUA, deşi Ziua Muncii are la bază un eveniment petrecut în Secolul XIX tocmai în SUA.
Dacă în România s-a împământenit ideea ca de Ziua Muncii să se încingă grătarele, în Germania, de exemplu, oamenii obişnuiesc să poarte panglici roşii în amintirea muncitorilor care, deşi aveau interdicţie la manifestaţii, în 1 mai 1890 s-au adunat în diferite parcuri şi s-au identificat prin purtarea de astfel de panglici.
