La 45 de ani de la zborul său în spațiu, cosmonautul brașovean Dumitru Prunariu a vorbit despre șansele ca un alt român să iasă de pe orbita Pământului în viitorul apropiat, precizând că România, de două ori, pentru o perioadă mai lungă de timp, nu și-a plătit contribuția la Agenția Spațială Europeană și a devenit „oaia neagră”.
„În momentul de față, deși suntem membrii plini ai Agenției Spațiale Europene și avem dreptul de a participa la selecțiile pentru astronauți, aici problemele îmbracă niște sensibilități (…). Europa organizează periodic, cam la 10-15 ani, câte o nouă selecție de astronauți. La nivelul de volum de zboruri cosmice la care participă Europa, în care primește câte un loc pe o navă rusească sau pe o navă americană, până în 2030 s-a considerat că nu e nevoie de mai mult de încă șase astronauți europeni. Ei bine, din peste 12.000 de candidați cât s-au oferit voluntari, dintre care 255 români, să alegi șase astronauți este foarte dificil. Ajungi la un număr de 100, să spunem, care sunt toți foarte buni, din toate punctele de vedere: parametrii medicali, inteligență, psihologie, pregătire tehnică și așa mai departe. Și mai departe îți trebuie numai șase’, a declarat Dumitru Prunariu într-o conferință de presă dedicată primul zbor al unui român în spațiu.
Selecția finală, a adăugat el, s-a făcut după contribuția statelor la programele europene.
„Și atunci n-ai cum să te bați nici cu Franța, nici cu Germania, nici cu Italia, nici cu Marea Britanie, care face parte din ESA, nici cu țări nordice. România, sincer să fiu, de două ori, pentru o perioadă mai lungă de timp, nu și-a plătit contribuția la ESA și a devenit oaia neagră a ESA. Și asta pentru că guvernanții n-au înțeles la timp care e importanța acestei instituții și cât de mult contribuie ea la dezvoltarea tehnologică și industrială într-o anumită țară”, a subliniat Prunariu.
În opinia sa, în România nu s-a ajuns încă la înțelegerea importanței industriale și tehnologice, care aduce profit.
„S-a considerat că dăm bani, dăm bani, îi dăm și-i returnăm dacă știm cum, iar multe țări s-au dezvoltat efectiv tehnologic prin accederea la Agenția Spațială Europeană. Italia, de exemplu, Spania, Austria, care au un program consistent acum, tocmai prin programele europene. Ei bine, în acest context, vă dați seama că niciun astronaut din România, niciun voluntar din România nu a fost selecționat. Și, în continuare, sunt mici șanse ca la următoarea selecție, care probabil va avea loc peste vreo zece ani, să avem candidați cosmonauți”, a subliniat cosmonautul, potrivit tvrinfo.ro.
Potrivit acestuia, Europa nu are mijloace de a lansa oameni în spațiul cosmic și depinde de Statele Unite Ale Americii, Rusia sau China. ‘De ce nu pregătim în România. În primul rând, România nu are mijloace de a lansa oameni în spațiul cosmic. Europa nu are mijloc de a lansa oameni în spațiul cosmic. Depinde de Statele Unite, de Federația Rusă. S-a încercat o cooperare cu China, care a rămas la un anumit nivel, nu este înghețată, dar nu s-a dezvoltat. Doi astronauți europeni au făcut antrenamente comune cu echipajele chinezești, au învățat și limba chineză – Samantha Cristoforetti din Italia și Matthias Maurer din Germania. Au efectuat antrenamente comune în caz de avarie a unei nave cosmice, în cazul în care se pot ajuta reciproc. Deci, nicio țară care nu are capacitatea de a lansa oamenii în spațiul cosmic nu îi pregătește în țara respectivă”, a explicat Dumitru Prunariu.
Astronautul a punctat că nu există nicio şansă să fie pregătiţi în România şi să fie trimişi cu tehnologie străină în spaţiul cosmic.
„Desigur, putem face cursuri teoretice, dar toate facilităţile de antrenament se află acolo unde ţările au facilitatea de a-i şi lansa în spaţiul cosmic, respectiv lângă Moscova, în Orăşelul Stelar, la Houston, în Statele Unite, dar Europa pregăteşte teoretic şi la simulator astronauţi şi la Koln, în Germania, unde există Centrul spaţial european. Dar nu îi trimite din Europa. Deci, noi n-am avea nicio şansă să-i pregătim în România şi să-i trimitem cu tehnologie străină în spaţiul cosmic. Se efectuează foarte multe ore de simulator. Simulatorul nu îl poţi face în România, că n-ai unde. Deci, trebuie să stai în ţara care pregăteşte cosmonauţii. Noi am avut atunci şansa, când am zburat eu în Cosmos, că am făcut parte din acel program intercosmos, un program internaţional. Desigur, a fost generat de Uniunea Sovietică, dar tocmai pentru a dezvolta capacităţi cosmice în toate ţările partenere, pentru a ridica nivelul de implicare internaţională al nostru”, a afirmat Dumitru Prunariu.
Între anii 1978 şi 1981, Dumitru Prunariu a participat la ultimele pregătiri pentru zboruri cosmice pilotate pe nave de tip „Soiuz” şi laboratoare speciale de tip „Saliut”, la Centrul de pregătire a cosmonauţilor „Iuri Gagarin” de lângă Moscova. Echipajul din care făcea parte a fost desemnat pentru efectuarea primului zbor cosmic româno-sovietic. Astfel, în seara de 14 mai 1981, la ora 20,17 (ora Bucureştiului), a decolat în spaţiul extraterestru cu nava „Soiuz 40”, care a efectuat joncţiunea cu complexul orbital „Saliut 6-Soiuz-T4”. Revenirea pe Pământ a avut loc la 22 mai 1981. În urma acestui zbor, Dumitru Prunariu a devenit primul cosmonaut român şi al 103-lea cosmonaut din lume.
