Un medicament de slăbit utilizat frecvent și falsificat. Schema este complexă, presupune o combinație între frauda pe internet și falsificarea unei substanțe active, explică, într-un dialog cu HotNews, Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.
- rodusul contrafăcut sub formă de pastile vândut sub denumirea Mounjaro este comercializat pe un site la rândul său fals, care folosește numele unei clinici private, Agenția Națională a Medicamentului este responsabilă de autorizarea tuturor medicamentelor care ajung pe piața din România.
Vineri, compania Eli Lilly, producătoare medicamentului de slăbit Mounjaro, injectabil, a anunțat public că a sesizat prezența pe piața din România unui fals, sub formă de pastile. „E un supliment alimentar cu beneficii declarate în tratarea obezității, a cărui compoziție și beneficii nu pot fi probate, comercializat fraudulos sub aceeași denumire ca cea a produsului Mounjaro”, a spus Eli Lily.
Președintele ANMDM spune că sesizarea privind falsul produs Mounjaro sub formă de capsule a venit de la o persoană care, într-o primă fază, nu și-a pus problema că ar putea fi un medicament contrafăcut. Omul doar a remarcat faptul că acesta era vândut la un preț mult mai mic decât Mounjaro injectabil, disponibil în farmacii.
Produsul „Mounjaro capsule”, falsul, este vândut pe site-ul clinicasomesan.ro. SIteul folosește numele clinicii private Someșan și al farmaciei Someșan din Baia Mare, însă nu este site-ul respectivelor instituții medicale, ci este, la rândul său, o contrafacere pe online.
„Site-ul a fost dublat în mod fraudulos, sunt folosite denumirea farmaciei și a clinicii în mod ilicit”, arată Răzvan Prisada.
„Mounjaro capsule” vândut cu 250 de lei. Adevăratul Mounjaro costă de 4 ori mai mult
Prețul produsului fals sub formă de capsule este de 250 de lei, redus de la 500 de lei. Asta în timp ce prețul adevăratului medicament Mounjaro, care este exclusiv injectabil, este mult mai mare: pornește de la aproximativ 1.000 de lei în sus și poate ajunge până la aproape 2.000 de lei, în funcție de concentrație.
Răzvan Prisada subliniază că produsul Mounjaro capsule „ca atare nu există. Tirzepatida (substanța activă din Mounjaro – n.red.) nu este administrabilă în formă orală. Nu există în primul rând pentru că molecula respectivă are o problemă cu absorbția orală, la fel ca semaglutida, substanța activă din Ozempic. În mod evident, este un fals. ”
„Pur și simplu scrie pe acel site că este un supliment și dau acolo o listă de plante care ar fi în compoziția acestuia, doar că i-au atribuit un nume care este menit să creeze confuzie în rândurile celor care utilizează deja Mounjaro”, adaugă Prisada.
”Furt de identitate”
După ce Agenția Medicamentului a primit ieri această sesizare, președintele instituției spune că a avut o discuție cu compania Eli Lilly, gigantul farma care produce medicamentul Mounjaro, pentru a comunica „furtul de identitate”.
„Am avut o discuție ieri cu compania, după ce ne-a fost sesizat cazul și le-am adus și lor la cunoștință, pentru că, în primul rând, ei sunt deținătorii de drept ai brandului. La o primă vedere, din perspectiva dânșilor, este cel puțin o utilizare frauduloasă a brandului, ceea ce reprezintă o infracțiune.”
Site-ul fals care vinde medicamentul fals e în continuare activ
Site-ul fals care comercializează falsul medicament Mounjaro este în continuare activ.
Răzvan Prisada, președintele Agenției Medicamentului, spune că atribuțiile instituției pe care o conduce sunt limitate la acest capitol: „Pe partea de comerț online, ANMDM nu este autoritate de reglementare în niciun fel.”
„Atunci când domeniul este «.ro», cum e cazul acestui site care vinde suplimentul Mounjaro, noi ne-am adresat astăzi colegilor de la Institutul Național de Cercetări Informatice. Pentru că ei sunt cei care atribuie domeniile acestea cu «.ro», iar noi trebuie să știm, mai întâi, ce entitate este în spatele site-ului”, spune Prisada.
„Majoritatea acestor site-uri nu sunt din România”, mai spune oficialul. „Sunt site-uri în oglindă, pe care, dacă le deschizi, arată toate la fel, au aceeași grafică, doar că folosesc denumiri diferite sau extensii diferite. Au fost situații când site-uri care arătau absolut la fel aveau «.ro», «.pl» (domeniu din Polonia – n.red.), «.cz» (domeniu din Cehia – n.red.). Iar deținătorul din spatele acelui site nu este, de obicei, localizat în România.”
Ar putea dura 2 săptămâni până ca site-ul să fie închis
Următorul pas, conform legii, va fi sesizarea entității care deține site-ul: „Noi avem obligația să ne adresăm mai întâi acelei entități și să îi atragem atenția că respectivul site comercializează produse pentru care ar trebui să aibă autorizație. După care ne adresăm Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), care poate să suspende propriu-zis funcționarea acelui site.”
Șeful Agenției Medicamentului spune că a discutat și astăzi cu reprezentanții ANCOM, iar o ședință cu aceștia este programată luni.
L-am întrebat pe Răzvan Prisada și cât durează, de regulă, aceste proceduri și când ar putea fi închis acest site. Președintele Agenției Medicamentului vorbește despre o durată de până la două săptămâni.
„Noi avem și o colaborare activă continuă cu Inspectoratul General al Poliției și cu Autoritatea Vamală. Pentru că, în astfel de cazuri, dacă sunt elemente de infracționalitate, le comunicăm către ei sau invers: ei le descoperă și ne cer suportul pe partea științifică”, mai spune acesta.
