Ploșnițe de 100.000 de lei și parole crypto pierdute: Scenarii ireale în dosarele românilor care cer insolvența în 2026
Numărul românilor care cer insolvența personală a crescut accelerat în 2026, iar unele dintre motivele invocate în dosarele depuse la ANPC par desprinse din scenarii greu de imaginat. De la apartamente invadate de ploșnițe și până la pierderea parolelor pentru portofele cu criptomonede, autoritățile spun că profilul datornicilor este tot mai divers, iar explicațiile oferite pentru incapacitatea de plată devin tot mai neobișnuite, scrie adevarul.ro.
Mihai Silviu Stejar, șef de birou în Direcția de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul ANPC, a informat luni că în primele patru luni din 2026 au fost depuse deja 124 de cereri de insolvență personală, față de doar 57 în aceeași perioadă a anului trecut. Dacă ritmul se menține, numărul dosarelor ar putea ajunge de aproape trei ori mai mare decât în 2025.
Ploșnițe de 100.000 de lei și criptomonede pierdute
Unul dintre cele mai neobișnuite cazuri prezentate de oficialii ANPC este cel al unei femei care a împrumutat peste 100.000 de lei, susținând că apartamentul în care locuia fusese infestat cu ploșnițe și că a fost nevoită să arunce mobilierul, să facă dezinsecție și să renoveze complet locuința.
„O doamnă împrumutase peste 100.000 de lei, motivând că apartamentul în care locuia s-a infestat cu ploşniţe şi a trebuit să facă dezinsecţie, să arunce tot mobilierul şi să renoveze apartamentul. Un motiv foarte plauzibil. Comisia de Insolvenţă a solicitat documente, însă a fost depus doar un proces-verbal de dezinsecţie în valoare de 380 de lei, astfel că nu şi-a dovedit motivele invocate”, a spus oficialul ANPC.
Un alt dosar analizat de autorități a fost depus de un bărbat care acumulase aproape 300.000 de lei datorii pentru investiții la bursă și în criptomonede. Acesta a susținut că obținuse profit din tranzacții, însă nu își mai putea plăti creditorii deoarece pierduse cheia electronică a portofelului crypto în care se aflau banii. Potrivit oficialilor, solicitantul nu a putut prezenta dovezi relevante pentru susținerea afirmațiilor sale.
„Investiţiile au avut succes şi a realizat profit, însă nu a putut să plătească creditorii deoarece pierduse cheia portofoliului electronic în care erau banii. I s-au solicitat documente, dar nu a putut depune dovezi pentru nimic. Este foarte important ca debitorii să poată proba scopul pentru care au luat creditele şi motivele pentru care au ajuns în incapacitate de plată”, a spus Mihai Silviu Stejar.
Potrivit acestuia, debitorii care se prezintă la direcţia de insolvenţă au, în medie, aproximativ 20 de credite.
De asemenea, el a declarat că anul acesta este posibil să fie înregistrat de trei ori numărul de dosare din 2025.
Dincolo de cazurile spectaculoase, autoritățile spun că cele mai multe situații de insolvență personală sunt generate de supraîndatorare, credite multiple și dependența de jocuri de noroc.
Într-un caz relatat online, un tânăr de 29 de ani spunea că a acumulat datorii de aproximativ 50.000 de euro la bănci și IFN-uri din cauza dependenței de jocuri de noroc și încerca să găsească soluții pentru restructurarea creditelor.
Un alt utilizator povestea că familia sa a fost nevoită să vândă un apartament pentru a acoperi datoriile acumulate de un membru dependent de jocuri de noroc și investiții speculative.
Investițiile speculative și „îmbogățirea rapidă”
Oficialii din cadrul procedurilor de insolvență spun că tot mai multe dosare implică persoane care au luat credite pentru investiții riscante, inclusiv criptomonede, bursă sau platforme online speculative.
În multe cazuri, solicitanții susțin că au fost convinși că pot obține profituri rapide și că își vor putea acoperi ușor ratele. Problemele apar atunci când investițiile se prăbușesc, platformele dispar sau persoanele pierd accesul la fonduri.
ANPC atrage atenția că procedura insolvenței personale se adresează exclusiv debitorilor de bună-credință și că simpla acumulare a unor datorii uriașe în urma unor decizii financiare riscante nu garantează automat acceptarea cererii.
