Reglementarea modului în care zona Centrului Civic se va dezvolta în următorii ani este o temă foarte importantă pentru brașoveni, iar interesul acestora a fost confirmat prin numărul mare de propuneri primite în etapa de consultare publică, dar și prin numărul celor care au participat în această dimineață, fie în sala de consiliu, fie online, la întâlnirea publică.
Potrivit primarului George Scripcaru, întâlnirea a fost organizată pentru a da posibilitatea și altor brașoveni, în plus față de cei peste 400 care au făcut propuneri în perioada de consultare, să își exprime punctele de vedere.
În prima parte a întâlnirii, elaboratorii planului urbanistic zonal au explicat modul în care a fost gândit acest PUZ, dar și restricțiile de care au trebuit să țină cont în momentul proiectării, atât cele legate de construcțiile deja existente, situația juridică a terenului și necesitatea de a pune în aplicare hotărârea judecătorească prin care s-a decis construcția catedralei, cât și de asigurarea accesibilității către zonele de interes din zonă, cum ar fi Școala 8, dorința de a avea cât mai multă zonă verde și de a crea spații de mobilitate ,,lentă” (pietonale sau piste de bicicletă).
Spațiul verde nu a fost „ciuntit”
,,Vom încerca să propunem și funcțiuni care sunt deschise publicului și care necesită, pe de-o parte, o amenajare corespunzătoare la nivelul solului. Aici avem reglementări foarte detaliate cu privire la împrejmuiri, așa încât tot spațiul, chiar dacă este teren privat, să fie perceput și amenajat ca un spațiu public fluent și să fie permeabil la nivelul întregului centru civic. Menționez că am reușit să păstrăm, aproximativ, o suprafață de spațiu verde public echivalentă cu cea reglementată prin PUG-ul actual. Totodată, și deținătorii de terenuri private au reglementări foarte stricte cu privire la minimum de zonă verde care trebuie menținută la nivelul proprietății”, a declarat urbanistul Laura Tucan.
Despre modul în care acest proiect de PUZ încearcă să îmbine interesul public cu respectarea legislației și a regulamentelor din domeniu existente a vorbit și președintele Registrului Urbaniștilor din România, arh. Tiberiu Florescu.
„Urbanismul, am spus, nu este despre păreri sau despre dorințe, ci despre un cadru de reglementare care permite dezvoltarea zonei într-un mod armonios de acum înainte. Și sigur că da, să reflecte și nevoile care evoluează și ele. Școala este un element important acolo. Biserica este un element important, ea este o prezență arhitecturală, dar PUZ-ul nu prevede decât amplasarea ei, gabaritele mari, rolul pe care compozițional îl are în relație cu spațiul verde care se creează și rezolvarea unor probleme ale locului, cum ar fi parcările. Și da, sunt de acord că dacă tot se face parcare subterană, ea trebuie să acomodeze toată nevoia de parcare. Deci există comerț, există învățământ, există cultură – culte, există spații de servicii, există locuințe, există spațiu verde. PUZ-ul stabilește configurarea posibilă a acestora și urmează a fi implementat după aceea prin proiecte care eu cred că la acest nivel și în acest mod, în acest loc, vor fi în Planul Urbanistic de detaliu”, a explicat arh. Tiberiu Florescu.
Direcțiile principale ale discuțiilor au fost legate de modul de reglementare urbanistică a viitoarelor dezvoltări, cu o menținerea a unei zone verzi cât mai mare, dezvoltarea zonelor pietonale, desființarea parcărilor de la sol, odată cu amenajarea celei subterane, și amplasarea viitoarei catedrale.
Integrarea unor propuneri în PUZ
Toate propunerile primite în această etapă de consultare publică, atât cele primite în scris în luna aprilie, cât și cele de astăzi, vor fi evaluate de elaboratorul PUZ-ului, pentru a vedea dacă și cum pot fi integrate.
,,Vom prelua anumite aspecte care au fost ridicate aici, sugestii, propuneri sau corelări de către cei care au participat sau care au trimis în scris aceste detalii. Elaboratorii va trebui să evalueze și să verifice aceste lucruri. Mai avem și alte opinii care au fost colectate, în jur de 400, pe care le-am preluat și pe acelea. Unele sunt pertinente, altele sunt doar așa, niște păreri, niște impresii, și noi trebuie să respectăm și acest lucru, și vom încerca să integrăm toate aceste aspecte și să parcurgem procedura pentru a îl mai prezenta încă o dată într-o formă finală, și după aceea să ajungă în Consiliul Local, iar ulterior, să producă pașii pentru avizare, să ne ducem la instanță și să-i spunem că am respectat decizia instanței”, a subliniat primarul George Scripcaru.
În ceea ce privește construirea catedralei, discuțiile au plecat de la hotărârea judecătorească care impune consiliului local să aprobe un PUZ în care să fie inclusă această catedrală, inclusiv locul în care ea să fie construită. La aceasta se adaugă și angajamentele pe care fostul primar, Allen Coliban și actualul primar, George Scripcaru, și le-au luat pentru respectarea hotărârii judecătorești.
,,Justiția trebuie respectată, instanțele dau decizii. Că ne convin, că nu ne convin, trebuie să le punem în aplicare, pentru că dacă primarul sau oricine altceva nu pune o decizie definitivă în aplicare, creează un abuz în serviciu și atunci încalcă legea și este pasibil de pedeapsă”, a precizat primarul George Scripcaru.
Explicații pentru catedrală
În cadrul întâlnirii a fost prezentat conceptul pentru viitoarea catedrală, care va avea o înălțime de maxim 25 de metri, cu un procent de ocupare a terenului de 19% din întreaga suprafață și un coeficient de utilizare a terenului de 0,45. De asemenea, biserica de lemn va fi demontată și refăcută într-o altă parohie.
,,Acolo există o înțelegere, făcută atunci când s-a dat terenul pentru construirea catedralei, că aceasta (biserica de lemn, n.n.) va fi provizorie. Prin urmare, în momentul în care avem catedrala ridicată, va fi translatată această biserică. Prin urmare, va fi o singură biserică, așa cum am spus. Înălțimea este undeva la 25 de metri, cu mult mai mică decât Biserica Neagră, dacă este să o luăm în calcul, care are aproape 70 de metri, dacă nu mă înșel sau chiar mai mult, mai mică și decât Casa Sfatului. Finanțarea, așa cum a făcut totdeauna Biserica, se va face din banii credincioșilor”, a spus părintele protopop Daniel Benga.
După finalizarea evaluări propunerilor primite și introducerea celor care sunt sustenabile în proiectul PUZ, planul va intra într-o nouă etapă de dezbatere publică, conform prevederilor Legii nr. 52, privind transparența decizională.
