Proprietara cunoscutului local „Zuze Bistro”, Gabriela Crăciun, rupe tăcerea și publică cronologia completă a unei tranzacții eșuate, care a dus la suspendarea activității localului. Ea îl acuză pe fostul senator liberal Sebastian Grapa și pe familia acestuia că, după ce au preluat managementul afacerii sub promisiunea achitării datoriilor, au distrus identitatea brandului și au abandonat locația în doar două săptămâni, fără a preda nici măcar cheile, lăsând în urmă pagube financiare. Grapă este cunoscut opiniei publice prin faptul că a făcut un proiect de lege prin care intenționa să accizeze pornografia. „Acum iau în calcul să fac o plângere penală împotriva lui pentru că a amenințat-o pe fiica mea, care a preluat administrarea afacerii”, spune Gabriela Crăciun, „după ce a făcut curățenie după ei”. „A lăsat inclusiv c…t în budă..”, spune antreprenorarea.
„<<Candidatul perfect>> a fugit noaptea ca hoții: pentru că nici până în ziua de azi nu a predat, măcar chei, despre plăți sau <<un bun simț- mai sunt incapabil>>…nici pomeneala”, își începe Gabriela mesajul.
„Pentru că el își permite orice”
„Am ajuns bătaia de joc, iar buna credință s-a interpretat ca naivitate, ca sa fiu blândă cu mine. Pentru ca el își permite orice”, i s-a adresat ea fostului senator Sebastian Grapă.
Gabriela Crăciun spune că a ales să vorbească public pentru că prea mulți oameni au auzit „variante convenabile”, dar prea puțini au auzit realitatea completă.
„Am decis să vând afacerea deoarece viața mea s-a mutat din Brașov. Zuze Bistro era o afacere funcțională, construită în ani de muncă, cu clienți, echipă, branding, fluxuri de lucru și identitate clară.
Sebastian Grapă, persoană cu care colaborasem de ani de zile și care cunoștea foarte bine situația firmei, a participat inclusiv la discuțiile cu potențiali cumpărători, la oferte si negocieri in calitate de împuternicit și consultant juridic.
În contextul în care existau obligații restante pe societate, propunerea lui a fost următoarea:
<<Preiau eu activitatea, lucrăm temporar pe societatea existentă, cu plata afacerii închid restanțele, se acoperă datoriile pentru că e fix acelasi lucru și apoi mutăm totul pe firma mea>>.
Înțelegerea era simplă:
• Zuze Bistro rămâne Zuze Bistro;
• activitatea continuă normal;
• identitatea locației nu se distruge;
• clienții și imaginea construite în ani sunt respectate.
Șoc: Au fost eliminate elementele de identitate Zuze, fara acordul evident <<lasa-le Gabi te rog, pentru ca altfel se demotiveaza nevasta>>”, a continuat proprietara.
Ea s-a plâns că localul a fost redecorat haotic. Mai mult, au fost schimbate fluxuri deja funcționale, iar oamenii au început să plece. „Nevasta a obosit după câteva zile. Bucătarul <<ginere>>nu a mai venit. Activitatea a fost închisă”, a adăugat Gabriela.
Femeia a încercat să găsească soluții.
„În tot acest timp am încercat să găsesc soluții, să discut, să repar ceea ce se putea repara. Am trimis oameni, CV-uri, variante de continuitate. În schimb, am primit blocaj, lipsă de comunicare și abandon total al responsabilității asumate. Iar în urmă a rămas:
• un brand afectat;
• o afacere destabilizată;
• prejudicii financiare;
• datorii și obligații neachitate;
• multă dezamăgire.
Nu scriu această postare pentru milă și nici pentru scandal. O scriu pentru că atunci când cineva îți distruge ani de muncă, tace, blochează orice dialog și încearcă să dispară din poveste ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ai dreptul să îți spui adevărul. Acesta este adevărul meu. Documentat. Asumat. Și susținut de fapte, mesaje, martori și dovezi. Poți avea bani. Poți avea firme. Poți avea consultanți, contabilitate, discurs și impresia că „știi business”. Dar dacă nu ai decență, respect pentru oameni, atenție față de clienți și capacitatea reală de a construi o echipă, totul se prăbușește rapid.
Zuze Bistro a fost construit cu greșeli, sacrificii și multă muncă, doar eu știu si oamenii care au fost parte din povestea asta ca angajați, furnizori, clienți. Și meritam măcar decența unui dialog și a unei asumări reale.
Iar replica finală a fost:
„Nu e vina mea că am vrut să te ajut și nu a funcționat.”
După care:
• dispar bunuri;
• se modifică înțelegeri fără asumare;
• se evită dialogul;
• se blochează comunicarea;
• iar responsabilitatea este pasată în toate direcțiile.
Același Sebastian Grapa care, la începutul discuțiilor, spunea: <<Iau o jucărie nevestei mele, care oricum nu face nimic de atâția ani. O să fie o jucărie comună pentru familie și o motivație>>.
Nici nu mi găsesc cuvintele, banii se fac, durerea nu e legata doar de bani, mai ales ca a fost martorul redresării micii afaceri, cu astea doua mânuțe în producție..retorică, nu sunt în măsură să am pretenții ca cineva sa înțeleagă sau ca cineva sa-mi dea dreptate”, a încheiat Gabriela Crăciun.
Grapă, un țepar în formă continuată
De-a lungul vremii a evoluat de la țepe locale la țepe județene, ajungând să fie și condamnat la șapte ani de temniță, alături de persoane mai cunoscute, cum ar fi Aristotel Căncescu, cel care l-a luat sub aripa sa ocrotitoare și l-a propulsat în funcția de senator.
Grapă Sebastian este cunoscut ca şi cameleon politic şi autor al celor mai multe inginerii finaciare pe banii publici. Pe numele lui au existat, de-a lungul timpului, mai multe dosare penale. Dar mereu a poposit, la timp, lângă cei care puteau să-i ascundă ilegalităţile. Activitatea lui a început undeva după anul 2000, pe când era membru PSD şi consilier judeţean. S-a înscris la licitaţia organizată de Ministerul Culturii pentru lucrările de încălzire a Cetăţii Făgăraş cu SC Weingart SA, dar deși firma lui Grapă a fost respinsă de la licitaţie, SC Selcom Invest SRL din Bucureşti a semnat cu Weingart SA un contract de subantrepriză, dar după un an lucrarea n-a fost recepţionată pentru că lucrările au fost de proastă calitate. Drept dovadă după doi ani, Cetatea a rămas tot în frig. Pe lista neagră a ,,ţepelor” trase de Weingart SA s-au aflat mai multe primării din Ţara Făgăraşului pentru care a efectuat lucrări de renovare şi igienizare de multe miliarde de lei, dar şi firme particulare de la care a luat materiale de construcţii şi pe care apoi nu le-a mai plătit. Prin 2004 şi comisarii Gărzii Financiare şi alte organe de control aveau în vizor firmele lui Grapă în primul rînd pentru că în cazul niciuneia n-a plătit contribuţiile la bugetul de stat. Cu toate acestea, a scăpat de braţul lung al legii. A fost perioada în care Grapă a sărit în barca PNL, fiind exclus din PSD.
Famiglia de la Nitrosere
O altă inginerie marca Grapă a fost acapararea Cantinei şi a Serelor Combinatului Chimic Făgăraş pe care şi le-a însuşit. Totul a început în iunie 2004, cînd s-a înfiinţat SC Nitrosere SA, unul dintre puii Nitramoniei, cu un capital de 3.534.525.000 lei şi care consta din mijloace fixe de 1,816 miliarde de lei şi un aport în natură de 1,717 miliarde de lei format din sere cu teren de 87.764 mp, staţie epurare de 2.821 mp şi cantina cu o surafaţă de 2.102 mp şi terenul acesteia de 7.407 mp. Acţionarul majoritar de la Nitrosere era atunci S&T Oil Equipment and Machinery LTD controlat de Mihai Tânjală, care a încheiat pentru Nitrosere două contracte de asociere, unul pentru sere şi altul pentru cantină. Cu SC Alipot SRL care aparţinea lui Adrian Neag, contractul nr. 10.2165/29 iunie 2004 reprezentată de Adrian Neag, iar cu Sebastian Grapă contractul nr. 102164/29 iunie 2004 cu SC Weingard SA, în care fiecare parte avea 50%. Aceste contracte au fost completate cu acte adiţionale la 2 august 2004 care au pregătit terenul intrării în joc a altor firme pentru a se prelua patrimoniul Nitrosere fără niciun ban. Este binecunoscuta procedură a băieţilor deştepţi de tip suveică. În cazul serelor intră în joc SC Co&M SRL reprezentată prin Monica Grapă, soţia lui Sebastian Grapă, şi SC Dunav International Construct SA din Lugoj a lui M. Tînjală care-l împuterniceşte pe S. Grapă s-o reprezinte. Astfel, Nitrosere nu mai era asociată cu două firme ci cu patru, scăzându-i la 35% aportul la capital în loc de 50%. La 12 august 2005, părţile (Grapă şi Tânjală) înfiinţează SC Familia Agricolă SRL în care Nitrosere avea 35%, Dunav 35%, Co& M 15% şi Alin Luculescu, fiul lui Tânjală, 15%. La 13 septembrie 2005 se înscrie la RC societatea Familia Agricolă SRL cu sediul la Cantină avându-l ca administrator pe Grapă Sebastian. Acesta strecoară şi un act adiţional în care stipulează dreptul de a dezmembrea serele. Aceste manevre s-au făcut fără acordul AVAS, acţionarul unic de la Nitrosere. Şirul abuzurilor se continuă pe SC Familia Agricolă SRL căreia îi măreşte capitalul social: Nitrosere vine cu patrimoniul serelor, 6,8 miliarde şi 8 ha de teren, cu staţia de epurare, Co&M vine cu valoarea de 2,3 miliarde constând (culmea!) într-un agregat de producere lemn, Dunav vine cu un tractor, un plug, o grapă luate în liesing de 4,7 miliarde, iar Luculescu cu 1,5 milioane de lei. Astfel, Familia Agricolă şi-a înscris terenul în proprietate, 87.767 mp, staţie epurare de 2.821 mp cu CF 10306. Povestea devalizării şi înstrăinării Serelor continuă când se ajunge ca AVAS să deţină o casă într-un sătuc în Timiş, iar Nitrosere să intre în faliment şi să fie datoare lui Grapă şi Neag.
Cum s-a furat Cantina din Combinat
La 26 iunie 2004 s-a încheiat un contractul de asociere (nr. 10.2164) între SC Nitrosere SA şi SC Weingart SA reprezentată de Sebastian Grapă deși asocierea nu avea personalitate juridică. Titularul asocierii era trecut Weingart SA care avea sarcina să se ocupe de gestionarea activităţii cantinei. La 29 iulie 2004, AGA de la Nitrosere aprobă asocierea făcută în urmă cu o lună, iar înregistrarea în RC s-a făcut abia la 10 august 2004. Ulterior s-a mai adăugat la contractul cu Weingart o anexă în care se stipulau lucrări efectuate la cantină în valoare de 3,25 miliarde de lei de către Weingart. Acestea au fost recunoscute de Nitrosere abia după un an, printr-un proces verbal de recepţie la 15 iulie 2005. La 2 august 2004 însă asocierea capătă personalitate juridică, iar asociaţii au căpătat dreptul de a atrage alţi asociaţi. Așa apare SC Distrikem SA, o altă firmă a lui Grapă. Şi asta pentru că Weingart era deja în atenţia oamenilor legii. La 9 august apare un alt act adiţional prin care Distrikem ia locul lui Weingart în această afacere, aşa ca la piaţă. La 12 august 2004 apare alt act adiţional, de înfiinţare a SC Ebola SRL, la care asociaţi erau Nitrosere cu 50%, Distrikem cu 50%, şi un capital social de 10 milioane de lei. După procedura deja ştiută, se trece la mărirea capitalului social folosind mijloace fixe şi obiecte de inventar, ajungîndu-se la suma de 5,812 miliarde de lei. Nitrosere închide din nou ochii la toate manevrele lui Grapă. La 6 septembrie 2004, la Registrul Comerţului apare SC Ebola SRL, cu sediul la Cantină, la fel ca în cazul Familiei Agricole (serele), şi un nou acţionar, Mihai Tânjală care-l împuterniceşte tot pe Grapă să-l reprezinte în afacere. Astfel la Ebola SRL figurau: Nitrosere 49%, Distrikem 49% şi Tînjală 2%. Nitrosere pierde astfel controlul, Cantina ajungînd la Grapă care controla 51% din acţiuni prin Ebola şi Tînjală. Ebola îşi majorează capitalul social, de data aceasta Grapă folosind o serie de facturi care, oricum, erau uşor de procurat, la acea vreme. Capitalul ajunge la 3.687.300.000 lei astfel: Nitrosere cu 1,8 miliarde cu clădirea cantinei şi terenul de 2102 mp şi terenul din jur de 7407 mp, Distrikem cu 1,8 miliarde prin mijloace fixe justificate printr-o factură emisă la data de 3 septembrie 2004 pentru aparate şi utilaje pe care societatea le avea la fabrica de lapte de la Ucea de Jos (o altă afacere necurată a lui Grapă), iar Tînjală aduce 73,9 milioane de lei. Ebola îşi intabulează cantina şi terenul devenind proprietar prin actul CF 10307. De aici este uşor de dedus ce a urmat cu Ebola aflată la mâna lui S. Grapă. Cantina devenise apoi 2008-2014 locaţia în care liberalii mituiau electoratul prin baluri plătite din banii publici. Numai în primul trimestru din 2012, CJ Braşov şi Aristotel Căncescu au prăduit 10 miliarde pentru astfel de acţiuni culturale electorale.
Cum au furat serele
Ingineriile au continuat la SC Nitrosere SA, iar serele au dispărut rând pe rând odată cu terenul ocupat de acestea, de 8,7 ha. La SC Nitrosere SA s-au înregistrat contracte de asociere cu SC Alipot SRL ce aparţinea lui Adrian Neag pentru activul sere. În august 2004 s-a încheiat un act adiţional prin care intra în acţiune SC Dunav International SRL ce aparţinea lui Mihai Tînjală şi SC Co &M SRL ce aparţinea lui Sebastian Grapă. În martie 2006 Patrimoniul de la Nitrosere şi Pensiune Păstrăvărie- Foarea Reginei sunt încredinţate Fondului Proprietatea care angajează firma de avocatură britanică Allen &Ower pentru a descurca iţele afacerii de peste 63 de miliarde însuşite de Tânjală şi Grapă & company. Chiar şi aşa, în mai 2006 se înregistrează afacerea de 525.000 de euro a lui Tînjală şi Sebastian Grapă când vând terenul fostelor sere de 8,7 ha firmei Contrascom Benţa SA din Mureş. Terenul a fost luat cu japca de la Nitrosere SA, iar societăţii Nitrosere i-a pasat o casă şi un teren de 3,5 ha în satul Honorici de lângă Lugoj unde un ha de teren se vindea la 400 euro. Astăzi pe terenul fostelor sere sunt vilele construite de firma din Mureş, care au fost cumpărate/închiriate de familii de făgărășeni.
Am încercat să luăm legătura cu fostul senator, dar acesta nu a răspuns nici la telefon, nici mesajelor noastre de pe WhatsApp.
Un comentariu
Imaginea PNL !