Cine primește moștenirea unei persoane fără copii, soț sau părinți. Situațiile în care patrimoniul poate ajunge, în cele din urmă, la Stat
Mulți români sunt convinși că, atunci când o persoană fără copii, soț sau părinți în viață, moare, averea acesteia ajunge automat la stat. În realitate, Codul Civil stabilește o ordine succesorală mult mai complexă, care permite chemarea la moștenire a unor rude despre care familia nici măcar nu știa că există. De la frați și surori până la unchi, mătuși sau veri primari, legea epuizează toate posibilitățile înainte ca patrimoniul să poată fi declarat moștenire vacantă și preluat de autorități.
Faptul că o persoană nu are copii nu înseamnă că nu are moștenitori
Acesta este unul dintre cele mai răspândite mituri în materia succesiunilor. În realitate, legea nu oprește căutarea moștenitorilor la nivelul descendenților direcți, ci stabilește o ordine complexă prin care patrimoniul poate fi transmis și altor rude. Absența copiilor nu înseamnă automat că bunurile vor ajunge la stat și nici că moștenirea rămâne fără titular.
Codul Civil stabilește o ordine strictă a persoanelor care pot veni la moștenire
Succesiunea legală funcționează pe baza unui sistem de clase de moștenitori și a unor reguli precise privind gradul de rudenie. Legea pornește de la ideea că patrimoniul unei persoane trebuie să rămână, pe cât posibil, în cadrul familiei. Din acest motiv, înainte ca statul să poată pretinde vreun drept asupra unei moșteniri, trebuie epuizate toate posibilitățile de identificare a moștenitorilor prevăzuți de lege.
În lipsa descendenților, drepturile succesorale se transferă către următoarele categorii de rude chemate de Codul Civil la moștenire. Mai întâi sunt avuți în vedere părinții și rudele colaterale privilegiate, iar dacă acestea lipsesc, legea permite accesul la succesiune al unor rude mai îndepărtate.
Cât de departe merge legea în căutarea moștenitorilor
Mulți români sunt surprinși să afle că moștenirea poate ajunge inclusiv la rude pe care defunctul nu le-a mai văzut de ani de zile. Înainte ca patrimoniul să poată fi declarat vacant, legea permite chemarea la moștenire a unor rude aflate la grade de rudenie mai îndepărtate decât se crede în mod obișnuit.
Astfel, în anumite situații, moștenirea poate reveni ascendenților ordinari, precum bunicii și străbunicii, ori colateralilor ordinari, categorie în care intră unchii, mătușile și verii primari.
Citiți mai departe, pe stiripesurse.ro.
