Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, pierde procesul cu Agenția Națională de Integritate, posibil și fotoliul de edil. Amănunte din dosar
„Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care s-a reținut starea de conflict de interese a primarului Municipiului Timișoara, domnul Fritz Dominic Samuel.
Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a respins recursul formulat de către domnul Fritz Dominic Samuel împotriva sentinței civile nr. 63/2026 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara- Secția Contencios administrativ și Fiscal, validând astfel Raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat starea de conflict de interese în care acesta s-a aflat.
Dosarul
După alegerile locale din 27 septembrie 2020, dar înainte ca Dominic Fritz să-și preia mandatul pe 30 octombrie, fostul primar al Timișoarei, Niclae Robu, a semnat un referat de aprobare a unui proiect de hotărâre de Consiliu Local prin care se aproba plan urmanistic zonal cerut de un dezvoltator imobiliar.
Documentația fusese întocmită de o firmă de arhitectură la care era angajat și asociat un arhitect care era și consilier local USR. Acesta îl împrumutase pe Domnic Fritz cu 25.000 de lei pentru campania electorală.
Pe 2 noiembrie 2020, practic în prima sa zi de lucru ca primar, la sfatul unor funcționari din Primărie, Dominic Fritz semnează un nou referat, identic în conținut cu cel ce fusese aprobat deja de Nicolae Robu, pentru a nu exista suspiciuni de legalitate asupra acestuia.
Referatul intră în ședința de consiliu local din 27 noiembrie și este aprobat prin hotărâre de consiliul local. În preambului deciziei, ca bază legală a adoptării acesteia, nu este însă invocat referatul întocmit de Dominic Fritz, ci cel întocmit de Nicolae Robu.
ANI îi impută lui Dominic Fritz că deși știa că unul dintre arhitecții care au lucrat la documentație îi este creditor, a aprobat referatul, plasându-se astfel în conflict de interese. Iar beneficiul obținut în urma acestui fapt îl reprezintă salariul pe care arhitectul l-a încasat de la firma de arhitectură care a întocmit documentația.
Un element pe care prima instanță, Curtea de Apel Timișoara, l-a ignorat în decizia sa este faptul că din momentul în care Dominic Fritz a câștigat alegerile, calitatea de debitor pe care o avea față de arhitect s-a transferat, prin efectul legii, către Autoritatea Electorală Permanentă. Această instituție are obligația să returneze sumele cheltuite în campanie tuturor candidaților care au obținut mai mult de 3% din voturi. Deci în momentul în care a semnat referatul, Dominic Fritz nu-i mai era dator arhitectului.
Față de faptul că hotărârea de consiliu local aprobată menționa ca bază legală hotărârea semnată de Robu, nu cea semnată de Fritz, ANI a susținut în fața primei instanțe că este urmarea unei „erori materiale”, fără să dovedească în vreun fel acest fapt. Curtea de Apel Timișoara și-a însușit fără rezerve această explicație și l-a declarat pe Dominic Fritz în conflict de interese.
În timpul procesuuli de la Timișoara, Dominic Fritz a ridicat o execpție de neconstituționalitate, iar instanța a decis suspendarea judecătii cauzei. ANI a atcat decizia la Înalta Curte, care a dispus reluarea procesului. Între timp însă, judecătorul inițial al cauzei a fost înlocuit din complet.
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție
„În esență, s-a reținut că acesta (Fritz Dominic Samuel) a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara.
Decizia ÎCCJ reconfirmă standardul obiectiv al conflictului de interese. Potrivit jurisprudenței constante a instanței supreme, nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție. Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ.
Situația de fapt în care s-a aflat domnul Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice.
Dispozițiile legale instituie obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese. Această obligație există tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și pentru a împiedica transformarea autorității publice într-un instrument de favorizare a unor interese private. Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică”, arată ICCJ.
Urmează ca Prefectul de Timiș să dea o decizie de aplicare a acestei sentințe, dar e neclar la acest moment dacă aceasta va consta într-o sancțiune pecuniară sau în pierderea mandatului de primar al lui Dominic Fritz, pentru că legislația specifică este contradictorie.
Reacția președintelui USR
Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat joi că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) care a stabilit joi că edilul este în conflict de interese, în dosarul în care a fost acuzat de Agenția Națională de Integritate (ANI).
Potrivit unui comunicat de presă al USR, decizia instanței supreme „are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv”.
„Sancțiunea este una administrativă, nu reprezintă o condamnare penală și nici nu conduce la pierderea mandatului de primar al Timișoarei, cum a fost fals speculată în presă”, susține USR.
Formațiunea afirmă că lui Fritz i se impută faptul că a semnat, în a doua zi de mandat, „dublura unui referat deja semnat de predecesor” și susține că semnătura respectivă nu a avut valoare juridică.
USR mai afirmă că ANI nu a constatat conflicte de interese în alte cazuri și invocă situațiile primarului Sectorului 4, Daniel Băluță, și ale premierului desemnat Adrian Veștea.
„De asemenea, sancțiunea de astăzi survine într-un context care ridică semne de întrebare asupra imparțialității ei, după ani în care USR a susținut eliminarea pensiilor speciale, inclusiv pentru magistrați, și după poziționări politice care au afectat interesele sistemului politic tradițional”, mai susține USR.
„Fiecare dintre aceste elemente, luate separat, ar putea fi considerate coincidențe. Împreună, însă, ridică semne de întrebare cu privire la motivația și momentul acestei decizii”, a declarat Dominic Fritz.
„Președintele USR subliniază că interdicția produce efecte exact în perioada alegerilor din 2028 și 2030 și amintește că și în trecut candidaturile sale au fost contestate prin diverse proceduri administrative și juridice”, se mai arată în comunicat.
Potrivit comunicatului, Dominic Fritz își va continua activitatea politică și administrativă, își va duce la capăt mandatul de primar al Timișoarei și va utiliza toate căile legale pentru a-și apăra drepturile.
Totodată, președintele USR va solicita un vot de încredere atât în Biroul Național al partidului, cât și la Congresul programat în luna octombrie.
„Drumul nostru nu se oprește la o sentință pe care o consider nedreaptă. Viitorul se decide prin votul cetățenilor și prin încrederea oamenilor pentru care muncim în fiecare zi”, a mai transmis președintele USR.
Un comentariu
Nenorocitul ăsta nu-i dintre ăia care strigau ‘fără penali în funcții publice’? Grijania mamii lor de neomarxisti împuțiti și trădători ordinari. Vă vine rândul la plată, nu scăpați nici unul ,românii s-au săturat de sorosistii-progresiști!