Proprietarii clădirii care a adăpostit odinioară fostul Spital de Dermato-Venerice din Braşov au demarat anul acesta lucrări în regim de urgenţă. Deşi este de ani buni într-o stare vizibilă de degradare, aceștia nu au putut obţine un aviz de demolare ținând cont de „ping-pong-ul” birocratic pe tema clasării clădirii ca şi monument istoric, în contextul în care Direcţia de Cultură și-a menținut poziția că imobilul ar fi monument istoric.
Ținând cont că părți din acoperiș, dar și din zidărie s-au prăbușit, iar Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a impus doar reparații fără a permite demolări,
proprietarii au efectuat și un studiu privind formele microbiologice care au produs degradarea elementelor constructive din lemn, respectiv pentru a stabili dacă lemnul mai poate fi utilizat pentru a se derulat strict lucrări de restaurare.
Astfel, în urma analizelor efectuate în laborator, de către un expert atestat de Ministerul Culturii în investigarea și cercetarea monumentelor istorice, s-au identificat ciuperci, microfungi şi insecte xilofage care au contribuit la distrugerea masivă a lemnului din zonele de prelevare.
Lemnul, contaminat în proporție de 97%
Expertul nu a recomandat o soluție de restaurare a imobilului în condiții igienice de folosire a lemnului existent. În plus, acesta a subliniat faptul că, ținând cont că în clădire a funcționat o unitate sanitară, mulți factori patogeni s-au impregnat în profunzimea pereților.
„În urma analizelor efectuate, considerăm că lemnul din imobilul este afectat în proporție de peste 80% datorită atacului insectelor şi ciupercilor xilofage şi este contaminat 97%. Lemnul este fragilizat în proporție ridicată datorită atacului combinat de fungi şi insecte xilofage care a condus la pierderea rezistenței structurale a acestuia prin efectul combinat al existenței putregaiului şi galeriilor larvare. Chiar dacă atacul nu e uneori foarte vizibil pe fața exterioară a lemnului, la cercetarea acestuia în profunzime sau pe fața posterioară, s-a identificat atacul xilofagelor, la fiecare sondaj efectuat.
Clădirea a devenit un focar de infecții în ceea ce privește lemnul din construcție, care nu mai poate fi folosit, trebuie îndepărtat urgent fiind puternic infectat şi putrezit, fără rezistență mecanică. În trestia folosită la tencuitul pereților s-au găsit microfungi din specia Aspergillus care pot produce boli pulmonare la om. La această situație gravă se adaugă și pericolul datorat fostei destinații a clădirii ca spital, prin care mulți factori patogeni s-au impregnat în profunzimea pereților”, se precizează în raportul expertului.



