Un brașovean a depus cereri de dizolvare a PNL, USR și UDMR la Tribunalul București. Anul trecut a cerut în instanță „Turul 2 înapoi”.
Cele trei cereri sunt depuse în aceeași zi, dar Tribunalul București nu a decis încă termene pentru judecată. Legea spune că o persoană fizică nu poate iniția procedura de dizolvare a unui partid.
Cele trei solicitări de dizolvare a celor trei partide – PNL, USR și UDMR – au fost depuse în 16 iunie având ca obiect „partide politice dizolvare partide politice”. Cel care solicită dizolvarea celor trei partide este un bărbat din Brașov, Nicodim Eugen Lupea.
Tribunalul București a înregistrat solicitările cetățeanului, dar nu a stabilit încă termene de judecată.
Cum se dizolvă un partid
Partidele politice funcționează în baza legii 14/2003 și arată, la art. 44, că dizolvarea poate fi dispusă atunci când partidul urmărește scopuri contrare ordinii constituționale, desfășoară activități care aduc atingere suveranității sau integrității statului, ori când activitatea sa reală diferă fundamental de cea declarată în statut.
Un alt temei de dizolvare ar fi inactivitatea: dacă partidul nu a participat la alegeri timp de cel puțin zece ani, instanța poate constata dizolvarea de drept.
Mai mult, calitatea procesuală, conform Legei 14/2003, nu revine unei persoane fizice. Inițierea unei acțiuni pentru dizolvarea unui partid politic revine Ministerului Public, prin intermediul unui procuror.
„Acțiunea pentru dizolvarea unui partid politic poate fi introdusă la Curtea de Apel București de către Ministerul Public”, potrivit legii.
Un cetățean poate doar sesiza sau furniza informații, dar nu are dreptul de a declanșa direct procedura. Astfel, judecătorul ar putea respinge totul înainte să ajungă la fond, invocând lipsa calității procesuale active.
În România nu a existat până acum un partid dizolvat la cererea unui cetățean.
Istoricul procesual al brașoveanului care cere dizolvarea PNL, UDMR și USR
Pe 27 ianuarie 2025, brașoveanul Nicodim Eugen Lupea, cel care a intervenit în toate procesele pe care le-a deschis Traian Băsescu pentru recuperarea prejudiciilor de la stat, pierdute după ce ÎCCJ a stabilit, în mod definitiv, că a turnat la Securitate, a formulat o cerere de suspendare a executării actului administrativ – Hotărârea CCR nr. 32 din data de 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din anul 2024.
În aceeași cerere, reclamantul a mai solicitat instanței și actul administrativ prin care a fost numit judecător la Curtea Constituțională chiar președintele instanței de contencios constituțional, Marian Enache. În același dosar, au fost chemați în judecată Marian Enache, Curtea Constituțională, Președintele României prin Administrația Prezidențială, Klaus Iohannis, Guvernul României, Parlamentul României – prin Senatul României și prin Camera Deputaților, dar și ministrul Afacerilor Interne.
Același reclamant a înregistrat la aceeași instanță, în aceeași zi, o altă acțiune, prin care cerea suspendarea actului administrativ prin care a fost numită la Curtea Constituțională judecătoarea Doina Livia Stanciu. Au fost chemate în judecată aceleași instituții ca și în primul dosar.
2 comentarii
Avem si noi de astia pe la Brasov, care si-au prajit creierii privint antenele lui Felix.
Nu mai sunt locuri in spital pentru astia cu creierul odihnit? S-ar putea, caci s-au si inmultit dupa dec.2024!