Cum a crescut în România salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei, în doar 10 ani.
Salariul minim crește de la 1 iulie la 4.325 de lei față de 4.050 de lei, cât este în prezent.
Creșterea de 7% a salariului minim vine după lungi conflicte de la finalul anului trecut, când țara practic se împărțise în două tabere. Prima spunea să nu crească salariul minim pentru că firmele vor da faliment, iar a doua spunea să crească salariul minim pentru că oamenii nu mai au bani, conform termene.ro.
Creșterea salariului minim a fost un drum anevoios, pornind de la 100 de lei în 2000 și ajungând treptat cu o creștere medie anuală de 22% până la 600 de lei în 2009. 2010 reprezintă un an de stagnare, iar din cauza crizei, statul decide înghețarea salariului minim la valoarea de 600 de lei.
Creșterea se reia, iar până în 2017, salariul minim practic se dublează, crescând în medie anual cu 11,7% de la 600 până la 1.450 de lei.
Saltul abrupt începe în 2018, când salariul minim crește cu 450 de lei (o creștere de 31%), reprezentând cea mai semnificativă majorare din 2000 încoace.
Creșterea de atunci poate părea întâmplătoare, mai ales că inflația medie anuală a fost de 1,3% și 4,6% în 2017, respectiv 2018. Dacă nu este vorba de o creștere accelerată a prețurilor, atunci ce s-a întâmplat încât a dus la această creștere de salariu minim?
Unii ar spune că Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (salariile bugetarilor), doar că răspunsul este parțial incorect. Trebuie să ne întoarcem mai în spate, la OUG 79/2017, care schimbă complet arhitectura fiscalității pe muncă și, de asemenea, duce și la reduceri de taxe.
Până la momentul OUG 79/2017, contribuțiile de asigurări sociale (CAS) și de sănătate (CASS) se distribuiau între angajator și angajat. Sigur, tot angajatorul le plătea la finalul zilei, dar pe fluturașul de salarii se vedea o distincție clară între cele două. Salariul brut este alcătuit din salariul net + contribuțiile și impozitele pe care le plătește salariatul însuși. Acolo nu sunt incluse și contribuțiile pe care angajatorul le plătește.
În 2018, ca rezultat al OUG 79/2017, toate contribuțiile (cu excepția contribuției asiguratorii pentru muncă – CAM) ajung să cadă în sarcina angajatului. Astfel, dacă s-ar fi menținut același brut ca și în 2017, salariu net ar fi scăzut pentru că toate contribuțiile acum trebuiau plătite de angajat.
Din cauza acestui transfer de contribuții, salariile brute au trebuit să crească, altfel angajații ar fi avut venituri nete mult mai mici. În noiembrie 2017, OUG 82/2017 obligă angajatorii să (re)negocieze contractele colective de muncă pentru a avea în vedere situația generată de transferul contribuțiilor.
Mai multe detalii, pe termene.ro, aici.
