Cu prilejul Zilei Imnului Național al României, sărbătorită în fiecare an la 29 iulie, avocatul Adrian Rusu, președintele Uniunii Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, a realizat un amplu material documentar în care argumentează, pe baza izvoarelor istorice și a cercetărilor existente, că Brașovul reprezintă adevăratul loc de naștere al imnului național „Deșteaptă-te, române!”.
Lucrarea, intitulată „Brașovul – izvorul imnului național”, reunește informații din arhive, studii istorice și cercetări ale Muzeului „Casa Mureșenilor”, reconstruind traseul prin care poezia „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureșanu, s-a transformat în cântecul care avea să devină, peste aproape un secol și jumătate, imnul României.
„În calitate de președinte al Uniunii Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, consider că este important ca, în preajma zilei de 29 iulie, brașovenii să își vadă spusă și ilustrată propria contribuție la istoria imnului național – de la grădina parohului Pitiș și vocea lui Gheorghe Ucenescu, până la drumul Junilor spre cetate și mormântul lui Mureșanu de la Groaveri”, a explicat avocatul brașovean.
Brașovul, locul unde s-au întâlnit versurile, melodia și comunitatea
Acesta subliniază faptul că Brașovul nu este doar orașul în care Andrei Mureșanu a scris celebra poezie „Un răsunet”, ci și locul în care aceasta a fost pusă pentru prima dată pe melodie și cântată.
Autorul citează cercetările documentare ale Muzeului „Casa Mureșenilor”, potrivit cărora „Brașovul a fost locul unde s-a născut și a fost cântat prima oară acest imn”, înainte ca acesta să fie interpretat public, la 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, moment considerat prima sa intonare oficială.
Andrei Mureșanu și povestea unui poem devenit simbol național
Materialul reface parcursul lui Andrei Mureșanu, de la anii petrecuți la Blaj până la stabilirea sa la Brașov, unde a devenit profesor și colaborator al „Gazetei de Transilvania”. În atmosfera revoluționară a anului 1848, poetul a scris „Un răsunet”, publicat la 21 iunie 1848 în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, text pe care Nicolae Bălcescu avea să îl numească ulterior „Marseilleza românilor”.
Șcheii Brașovului, locul în care poezia a devenit cântec
Un capitol important al studiului este dedicat Șcheilor Brașovului. Pe baza mărturiei lui Gheorghe Ucenescu, fost elev al lui Anton Pann și cântăreț la Biserica „Sfântul Nicolae”, autorul arată că Andrei Mureșanu ar fi ales melodia care avea să însoțească poemul în grădina parohului Bonifatie Pitiș.
Potrivit documentării, după mai multe încercări muzicale, poetul s-a oprit asupra melodiei religioase „Din sânul maicii mele”, apreciind că aceasta se potrivește cel mai bine versurilor sale. Studiul subliniază că, indiferent de originile melodiei, momentul în care aceasta a fost asociată definitiv cu textul lui Mureșanu s-a petrecut la Brașov, în Șchei.
Prima „repetiție”, pe Tâmpa
Documentarea evocă și un episod mai puțin cunoscut. Soția poetului, Susana Mureșanu, relata că autorul i-a dus pe elevii români pe Tâmpa pentru a-i învăța să cânte noul cântec patriotic. La coborârea spre oraș, aceștia interpretau deja „Deșteaptă-te, române!”, iar melodia a început să se răspândească din Șchei către celelalte centre ale Revoluției de la 1848.
Rolul Junilor în istoria imnului
Un element aparte al studiului îl reprezintă legătura dintre Junii Brașovului și nașterea imnului național.
Adrian Rusu susține că Junii, organizați în cete încă din secolul al XVIII-lea și atestați documentar din 1728, reprezentau deja o puternică instituție comunitară în momentul Revoluției de la 1848. Prin ritualurile și paradele lor, aceștia exprimau simbolic aceleași valori de demnitate, libertate și afirmare națională pe care versurile lui Andrei Mureșanu aveau să le transmită în mod explicit.
De la Brașov la imnul României
După Revoluția de la 1848, „Deșteaptă-te, române!” a devenit unul dintre cele mai cunoscute cântece patriotice românești, fiind intonat în numeroase momente importante ale istoriei naționale. După Revoluția din Decembrie 1989, acesta a fost adoptat oficial ca imn al României prin Decretul-lege nr. 40/1990, iar data de 29 iulie a fost consacrată drept Ziua Imnului Național.
Avocatul Adrian Rusu a conchis că toate aceste elemente istorice conduc spre aceeași idee: Brașovul nu este doar unul dintre orașele importante din biografia lui Andrei Mureșanu, ci locul în care s-au întâlnit versurile, melodia și comunitatea care au dat naștere imnului național al României. „Deșteaptă-te, române!” ar fi pornit astfel din Șcheii Brașovului pentru a deveni, în timp, simbolul identității și unității naționale.
