Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) introduce un nou mecanism pentru reducerea timpului și a birocrației necesare obținerii avizelor pentru autorizarea lucrărilor de construire: Comisia de acord unic.
„În locul unui circuit administrativ în care solicitantul trebuie să gestioneze separat relația cu mai multe instituții și furnizori de utilități, documentația va putea fi analizată într-un cadru comun, cu participarea tuturor entităților care trebuie să emită avizele și acordurile necesare”, a precizat Cseke Attila, ministrul dezvoltării.
Comisiile de acord unic vor fi organizate obligatoriu la nivelul consiliilor județene, municipiilor și sectoarelor municipiului București, în cadrul structurilor de specialitate coordonate de arhitectul-șef. Pentru celelalte autorități locale, constituirea comisiei este opțională. Acolo unde aceasta nu este organizată, atribuțiile vor putea fi preluate, în baza unei convenții de colaborare, de Comisia de acord unic a consiliului județean.
Comisia de acord unic va reuni reprezentanții autorității locale, ai operatorilor de utilități și ai instituțiilor publice care emit avize și acorduri necesare autorizării. Astfel, din comisie vor putea face parte, printre alții: specialiști ai autorității administrației publice locale, reprezentanți ai operatorilor și furnizorilor de utilități, ai instituțiilor cu atribuții în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor, ai structurilor responsabile de protecția civilă și protecția sănătății populației, precum și ai altor instituții emitente de avize și acorduri, în funcție de proiect. Autoritățile locale vor putea extinde componența comisiei, prin protocoale, astfel încât să includă și alți avizatori prevăzuți de legislație.
„Una dintre schimbările importante aduse de noul sistem este transmiterea concomitentă a documentației către entitățile avizatoare, în așa fel încât analiza documentației să se desfășoare coordonat, iar eventualele solicitări de modificare sau completare formulate de un avizator să fie evaluate și în raport cu cerințele celorlalte instituții implicate. Astfel, documentațiile vor avea un parcurs simultan, și nu succesiv, iar, după finalizarea procedurilor și achitarea taxelor aferente, Comisia va emite un acord unic”, a subliniat ministrul.
Activitatea Comisiei de acord unic se va desfășura, de regulă, în mediul online. Documentațiile vor fi depuse digital și semnate cu semnătură electronică calificată, iar comisia va funcționa prin intermediul Ghișeului unic național de autorizare a construcțiilor. Până la operaționalizarea acestuia, autoritățile vor putea utiliza propriile platforme digitale sau poșta electronică. Comisia va avea caracter permanent și se va reuni fizic la sediul primăriei sau al consiliului județean numai atunci când natura sau complexitatea proiectului impune acest lucru. Secretariatul comisiei va fi asigurat de structura coordonată de arhitectul-șef și va gestiona circuitul documentației către avizatori.
Taxele și tarifele datorate pentru avizele și acordurile solicitate prin certificatul de urbanism rămân cele stabilite de fiecare instituție emitentă, potrivit legislației specifice. Plata acestora va putea fi realizată prin Ghișeul.ro, într-un sistem centralizat, iar sumele vor fi colectate într-un cont unic și vor fi transferate către instituțiile emitente ale avizelor și acordurilor în maximum 24 de ore de la încasare. Consiliile județene și consiliile locale vor putea stabili, în condițiile Codului fiscal, o taxă specială pentru emiterea acordului unic.
La Brașov, Codul e mai aproape de ideile lui Scripcaru decât de ale lui Coliban
Comisia de Urbanism din cadrul Primăriei Brașov și-a modificat componența în ultimii ani în funcție de ideile primarilor aflați în funcție. La venirea sa în Primărie, Allen Coliban a decism în 2021, să modifice componența CTATU (Comisia Tehnică pentru Amenajarea Teritoriului și Urbanism – n. red.), astfel încât din aceasta să facă parte mai mulți arhitecți, dar să fie reprezentată și societatea civilă. Au fost eliminați din componență rețeliștii și ai altor instituții emitente de avize.
CTATU – FORMULA COLIBAN, 13 membri:
– Arhitectul Şef al Municipiului Braşov;
– şeful Serviciului Autorizări Construcţii;
– şeful Serviciului Amenajarea Teritoriului şi Gestiune Date Urbane;
– şeful Serviciului Administrare Patrimoniu şi Urbanism Comercial;
– directorul Direcţiei Tehnice din Primăria Braşov;
– 7 (şapte) membri ai Ordinului Arhitecţilor din România;
– un reprezentant al societăţii civile (în fapt tot Ordinul Arhitecţilor din România).
La revenirea sa în funcția de primar, Scripcaru a modificat componența CTATU, mărind-o la 21 de3 membri, în care erau incluși și rețeliștii, reprezentanți ai ISU etc.
CTATU – FORMULA SCRIPCARU, 21 de membri:
– Primarul Municipiului Braşov;
– Secretarul General al Municipiului Brasov;
– Preşedintele Registrului Urbaniştilor din România;
– Arhitectul şef al Municipiului Braşov;
– Administratorul public al Municipiului Braşov;
– Arhitectul şef al Judeţului Braşov;
– 3 (trei) membri ai Ordinului Arhitecţilor din România şi/sau ai Registrului Urbaniştilor din România, desemnaţi de către organismele zonale;
– Şeful Serviciului Autorizări în Construcţii;
– Şeful Serviciului Amenajarea Teritoriului şi Gestiune Date Urbane;
– Directorul executiv al Direcţiei Tehnice;
– Şeful Serviciului Cadastru, Valorificare, Registru Agricol şi Fond Funciar;
– 2 (doi) reprezentanţi desemnaţi de către Universitatea Transilvania;
– Şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii Urgenţă „Ţara Bârsei” Braşov;
– Directorul general al Companiei Apa Braşov;
– Directorul general al DEER – Sucursala Braşov;
– Directorul general al Regionale de Căi Ferate Braşov;
– Directorul general al Engie Romania – sucursala Braşov;
– Preşedintele Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism din cadrul Consiliului Local.
În primăvara acestui an, în urma unei dispute juridice între reprezentanții USR și cei ai Primăriei, CTATU a trebuit să fie reconfigurată, astfel încât primarul să nu mai fie președintele acesteia. USR-ul îl acuza pe Scripcaru de politizarea urbanismului, deși influența lui Coliban în timpul „domniei” sale era mult mai pregnantă, iar activitatea comisiei ajungea să se blocheze din cauza solicitării unor studii absurde, cum ar fi cel al „conviețuirii cu găinile”.
