Țara europeană pe care românii o părăsesc în număr din ce în ce mai mare. Problemele financiare care îi trimit acasă.
Spania a fost timp de două decenii una dintre principalele destinații ale românilor care plecau din țară în speranța unor salarii mai mari și a unei vieți mai bune, însă fenomenul începe să se inverseze. Comunitatea românească se micșorează, iar numai în al doilea trimestru din 2026 peste 5.300 de români ar fi părăsit țara, pe fondul chiriilor ridicate, al schimbării pieței muncii și al reducerii diferențelor economice dintre România și Spania.
La începutul anilor 2000, Spania părea pentru mulți români una dintre cele mai bune variante pentru a începe o viață nouă în Occident. În 2003, comunitatea românească avea mai puțin de 100.000 de persoane, după ce la începutul deceniului erau aproximativ 68.000.
Boom-ul imobiliar spaniol avea însă nevoie de un număr uriaș de muncitori, iar românii au ocupat rapid locuri de muncă în construcții, agricultură și servicii. Salariile erau mult peste cele din România, iar veniturile le permiteau multora să trimită bani familiilor rămase acasă.
Aderarea României la UE, în 2007, a accelerat mobilitatea, iar comunitatea românească a ajuns la peste 700.000 de persoane un deceniu mai târziu, atingând maximul în jurul anilor 2012-2013.
Aproape 200.000 de români mai puțini față de perioada de vârf
Tendința s-a schimbat însă treptat. Potrivit datelor Institutului Spaniol de Statistică citate în presa spaniolă, numărul rezidenților români a coborât de la 798.970 în 2012 la 609.270 la sfârșitul lui 2025, ceea ce înseamnă o scădere de aproape 190.000 de persoane, respectiv aproximativ 24%.
Procesul nu s-a produs peste noapte. Comunitatea a coborât spre 690.000 de persoane în 2015, aproximativ 600.000 în 2018 și 565.000 la începutul lui 2021, potrivit seriilor statistice citate.
Datele trebuie însă interpretate cu atenție: scăderea numărului cetățenilor români rezidenți nu înseamnă automat că fiecare persoană dispărută din această statistică s-a întors în România. Unii pot pleca spre alte state, iar alții pot dobândi cetățenia spaniolă și pot ieși astfel din anumite statistici bazate pe naționalitate.
„Există de lucru, dar nu ai unde să locuiești”
Una dintre marile diferențe față de trecut este că problema actuală nu mai este neapărat găsirea unui loc de muncă.
„Există de lucru, dar nu ai unde să locuiești”, este concluzia atribuită mai multor familii de imigranți.
Spania se confruntă cu o problemă serioasă a accesului la locuințe, iar chiriile ridicate pot consuma o parte foarte mare din salariul unei familii. În același timp, structura locurilor de muncă s-a schimbat.
În perioada boom-ului imobiliar, construcțiile ofereau numeroase slujbe relativ bine plătite inclusiv muncitorilor fără calificări avansate. Astăzi, o parte importantă a cererii este concentrată în turism, hoteluri, restaurante și servicii, unde veniturile pot face dificilă susținerea unei chirii ridicate.
România nu mai este țara din care au plecat în anii 2000
S-a schimbat însă și România. Presa spaniolă remarcă reducerea decalajului economic dintre cele două țări, ceea ce face ca plecarea în străinătate să nu mai fie o alegere atât de evidentă precum în urmă cu 20 de ani.
Potrivit datelor Băncii Mondiale citate în analiza spaniolă, PIB-ul pe locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare a României ar fi crescut de la 13.313 dolari în 1990 la 40.666 de dolari în 2023. În Spania, indicatorul a evoluat de la 31.639 la 47.142 de dolari.
Diferența indicată s-a redus astfel de la peste 18.000 la aproximativ 6.500 de dolari. PIB-ul pe locuitor nu este echivalent cu salariul primit de un angajat, însă evoluția arată cât de mult s-a redus decalajul economic dintre cele două țări.
„Întoarcerea acasă nu mai este o revenire la mizerie, ci într-o țară cu infrastructură modernă și salarii care încep să concureze”, notează presa spaniolă.
Ironia este că Spania pierde tocmai o parte dintre muncitorii de care are nevoie pentru a rezolva inclusiv criza locuințelor. Mulți dintre românii stabiliți în țară au acumulat ani de experiență și au devenit electricieni, instalatori, tâmplari, zidari sau șefi de echipă.
Plecarea lor poate accentua deficitul de personal din construcții, într-un moment în care Spania are nevoie de mai multe locuințe pentru a reduce presiunea asupra prețurilor și chiriilor.
