Pregătirea pentru noul an școlar s-a transformat într-un adevărat test de rezistență financiară pentru familiile din România, costurile preliminare pentru un singur copil variind de la puțin peste 1.200 de lei și ajungând să depășească 3.000 de lei. Această prăpastie bugetară nu este generată de un singur obiect extrem de scump, ci reprezintă efectul cumulativ al tuturor achizițiilor necesare, de la banalul ghiozdan și caiete, până la hainele de schimb, încălțăminte și echipamentul destinat orelor de educație fizică.
Spre deosebire de alte servicii sau bunuri a căror valoare se eșalonează de-a lungul întregului an, cumpărăturile specifice toamnei se concentrează într-un interval scurt de doar câteva săptămâni, punând o presiune directă și imediată pe bugetul gospodăriilor. Deși achiziția individuală a unui caiet, a unui set de pixuri sau a unui bloc de desen nu pare o povară, suma finală scapă repede de sub control atunci când lista cuprinde zeci de poziții diferite, iar opțiunea pentru articole de brand sau din game superioare multiplică exponențial costul total, potrivit Adevărul.
Diferența între produsele obișnuite și cele de brand
Conform analizelor financiare recente, alegerea variantelor economice fixează nota de plată la aproximativ 1.233 de lei, în timp ce selectarea unor produse similare dar de marcă ridică totalul la 3.020 de lei, ceea ce înseamnă un cost de peste 2,4 ori mai mare pentru același necesar de bază. Experții din sectorul financiar atrag atenția că articolele de brand oferă adesea o utilitate similară celor ieftine, însă adaugă la fiecare poziție câteva zeci de lei care, adunate, creează o diferență de aproape 1.800 de lei. Un ghiozdan din gama accesibilă costă aproximativ 262 de lei, în timp ce unul premium urcă la 472 de lei, penarele variază de la 42 la 78 de lei, iar pachetul de caiete necesar pentru un semestru își poate dubla valoarea, trecând de la 78 la 157 de lei. Istoria se repetă și la instrumentele de scris sau la materialele pentru arte plastice, unde culorile, pensulele și cariocile din variantele scumpe pot fi de până la cinci ori mai costisitoare.
Aceeași tendință se observă și în cazul echipamentelor sportive, unde un simplu tricou variază între 26 și 105 lei, un trening ajunge de la 63 la 157 de lei, iar încălțămintea adecvată pentru interior și exterior adaugă cu ușurință câteva sute de lei la factura finală. Totuși, tabloul financiar al începutului de an este doar o primă etapă dintr-un lanț continuu de cheltuieli, deoarece în aceste sume nu sunt incluse mesele zilnice, transportul, serviciile de tip after-school, meditațiile, taberele sau activitățile extracurriculare.
Situația devine și mai complexă în cazul copiilor care practică sporturi organizate, unde echipamentul suplimentar poate depăși cu mult valoarea întregului coș de rechizite. Dacă pentru un fotbalist începător costul ghetelor și al protecțiilor variază între 210 și 605 lei, părinții unui copil care practică hochei pot achita peste 3.150 de lei doar pe echipamentul de protecție, la care se adaugă taxele lunare de antrenament, cantonamentele și deplasările.
În plus, profilul cheltuielilor se schimbă dramatic pe măsură ce elevii înaintează în vârstă. În timp ce ciclul primar consumă resurse cu precădere pe papetărie și rechizite clasice, gimnaziul și liceul mută presiunea către infrastructura tehnologică, unde un calculator științific variază între 39 și 131 de lei, iar achiziția unui laptop sau a unei tablete necesare studiului poate urca bugetul cu câteva mii de lei.
Pentru a amortiza șocul financiar din septembrie, consultanții financiari recomandă renunțarea la achizițiile impulsive și adoptarea unor strategii de economisire pe termen lung. Inventarierea riguroasă a obiectelor din anii trecuți permite reutilizarea ghiozdanelor, penarelor sau materialelor de desen aflate încă în stare bună. De asemenea, eșalonarea cumpărăturilor pe parcursul mai multor săptămâni, compararea ofertelor din magazine și așteptarea listelor exacte de la profesori previn cumpărarea unor articole inutile, în timp ce constituirea din timp a unui fond special destinat educației poate dilua efortul financiar al familiei.
