Atenție la soare! Cum o simplă plimbare îți poate aduce o alergie severă pe piele și ce avertisment transmit medicii
Dacă ai observat o erupție pe piele după expunerea la soare, deși nu ești alergic la alimente și nu te-au înțepat insecte, s-ar putea să suferi de o alergie solară. Dr. Teodora Fodor, medic alergolog, avertizează că expunerea prelungită la soare agravează urticaria, transformând-o în pete roșii (erupție eritematoasă). În plus, pot apărea simptome severe precum greața sau dificultățile de respirație. De regulă, dacă te retragi la umbră, erupția dispare în 24 de ore.
Ce este urticaria solară
Urticaria solară este o afecţiune alergică a pielii care apare ca urmare a expunerii directe la razele de soare. Acestea activează celulele mastocite din piele care răspund prin apariţia unor pete mici şi roşii însoţite de mâncărime.
„Urticaria la soare este o afecţiune rară, statisticile arătând că incidenţa este de doar 0.5% din totalul formelor de urticarie. Vârsta de apariţie, istoricul de atopie şi lungimea de undă a luminii care duc la apariţia reacţiei variază semnificativ, dar s-a observat că există o incidenţă mai crescută la femei. În general, urticaria solară este caracterizată de leziuni clasice de urticarie, care apar în câteva minute de la expunerea la soare în zonele de piele neacoperită, prin haine subţiri sau prin sticlă. Faţa şi mâinile sunt, de obicei, cruţate. La pacientul alergic la soare, expunerea pentru o perioadă scurtă poate determina mâncărime şi/sau roşeată cu senzaţie de arsură. Cu cât pacientul va sta mai mult la soare, aceste manifestări se vor complica cu apariţia erupţiei eritematoase formată din papule sau plăci. Dacă se întrerupe expunerea la soare, manifestările cutanate dispar rapid, de obicei, în decursul a 24 de ore”, a explicat dr. Teodora Fodor.
Medicul avertizeză însă că, severitatea simptomelor creşte, în general, cu intensitatea expunerii solare şi că, în unele cazuri, dacă suprafeţe mari de piele sunt expuse pentru perioade lungi de timp, pacientul poate dezvolta simptome precum greaţa, dificultăţile în respiraţie şi chiar leşinul.
„Nu se cunosc cauzele exacte care stau la baza acestui tip de alergie şi, asemeni celor mai multe alergii, şi aici avem de a face cu un răspuns exagerat al sistemului imunitar. Din observaţiile clinice s-au putut distinge nişte factori de risc care includ factori personali precum intervalul de vârsta 20-40 ani, dar şi un teren atopic, un istoric de alte forme de urticarie sau dermatită. Declanşatori externi pot fi anumite medicamente care cresc riscul de fotosensibilitate, unele chimicale aplicate pe piele precum anumite parfumuri, dezinfectanţi sau ingrediente din cremele de protecţie solară. Factorii agravanţi includ căldura excesivă, stresul sau fricţiunea cauzată de haine”, a subliniat medicul alergolog.
Cum se deosebeşte urticaria solară de alte afecţiuni
În ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului, acesta este unul clinic, care se pune în urma discuţiei cu pacientul, fără să fie nevoie de investigaţii speciale. Este însă, nevoie, de o analiză amănunţită a factorilor posibili declanşatori, pentru a exclude alte afecţiuni cu manifestări asemănătoare.
„În general, pacienţii ne arată fotografiile făcute de ei zonelor afectate, în situaţia în care se prezintă în cabinet după ce au avut mai multe episoade de urticarie şi nu au ştiut de unde sunt. Aceste fotografii pot fi foarte utile pentru că ne ajută să distingem mai clar. Dar dacă există incertitudini în diagnostic, putem face şi un test cutanat numit fotopatch.
Deşi la nivel de piele pot arăta asemănător, sunt şi alte afecţiuni diferite de urticaria solară. Reacţiile fotoalergice reprezintă un tip de dermatită cauzată de un antigen ce a devenit alergenic ca urmare a expunerii la radiaţiile ultraviolete. Aceste reacţii sunt, de obicei, erupţii eczematoase cu mâncărime în zonele expuse la soare şi apar după 24-48 de ore, intervalul de timp până la apariţie fiind semnificativ mai mare decât în cazul urticariei solare.
Urticaria colinergică, care mai este denumită şi urticaria generalizată la căldură, este un alt tip de urticarie inductibilă cu manifestări asemănătoare, care apare ca urmare a încălzirii active sau pasive a corpului, exerciţii fizice, emoţii puternice, consumul de alimente fierbinţi sau picante sau băi cu apă fierbinte. Erupția polimorfă la lumină este un tip de fotodermatoză care se manifestă ca o erupție roșie cu senzație de mâncărime sau usturime sau, uneori, cu mici vezicule la nivelul pielii expuse la soare. Aceasta este o reacție de hipersensibilitate întârziată și apare la câteva ore sau zile după expunere.
De asemenea, urticaria solară nu trebuie confundată cu iritaţia pielii provocată de căldură care se numeşte miliaria. Aceasta este caracterizată de apariţia unor papule sau pete roşii, vezicule, ca urmare a blocării canalelor glandelor sudoripare. Cauzele includ transpiraţia, un mediu cald şi umed, febra, utilizarea unor produse cosmetice ocluzive”, a menţionat dr. Fodor.
În prevenţia urticariei solare există câteva măsuri pe care pacientul le poate lua şi care ţin, în principal, de modul în care se expune la soare.
„În primul rând evitarea expunerii la soare în intervalul orar 11-16 este prima măsură care ar trebui respectată pentru că atunci este cea mai mare concentraţie de raze ultraviolete. Utilizarea cremelor de protecţie solară cu factor crescut SPF 50 nu trebuie să fie opţională pentru nimeni, cu atât mai puţin pentru persoanele cu urticarie solară. Purtarea de bluze deschise la culoare, cu mânecă lungă şi pantaloni sau rochii lungi şi pălării cu boruri largi este indicată, iar când mergem la plajă trebuie să folosim umbrele de soare cu protecţie UV. Pentru că mulţi pacienţi fac urticarie şi dacă stau în interior, aproape de geam, este recomandat să folosească folii pentru geamuri care blochează radiaţiile ultraviolete pentru maşini, iar în locuinţe să tragă draperiile când este soare. Totodată, pentru a preîntâmpina afecţiunea, e necesară expunerea graduală la soare începând cu primăvara”, a explicat dr. Teodora Fodor.
