După ce o dronă rusească a străbătut marți 5 județe din România, specialiștii din domeniu spun că la Brașov se pot produce sisteme de contracarare. „Amenințarea evoluează mai repede decât procedurile”.
Un nou incident cu o dronă care a pătruns marți în spațiul aerian al României readuce în atenție vulnerabilitățile generate de războiul cu drone din Ucraina și necesitatea dezvoltării unor sisteme moderne de apărare anti-dronă. Cinci județe din nord-estul țării – Iași, Vaslui, Neamț, Suceava și Botoșani – au fost vizate de mesaje RO-Alert, iar autoritățile au luat măsuri pentru monitorizarea aparatului de zbor.
Potrivit informațiilor prezentate în urma incidentului, drona a venit dinspre Crimeea și a pătruns mai întâi în spațiul aerian al Republicii Moldova, înainte de a intra în România. Aeroportul Internațional Iași și-a suspendat temporar operațiunile, iar două aeronave F-18 au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea situației. Drona a părăsit ulterior spațiul aerian românesc și s-a prăbușit în Republica Moldova. Incidentul nu s-a soldat cu victime.
Evenimentul este însă privit de reprezentanții industriei de apărare drept un nou semnal că metodele tradiționale de reacție trebuie completate cu tehnologii dedicate amenințărilor reprezentate de dronele moderne.
„Unul dintre lucrurile pe care le-am învățat în acești ultimi ani este că amenințarea evoluează mai repede decât procedurile”, afirmă Bogdan Ochiană, CEO-ul companiei Orbotix Industries, producător de drone care are o fabrică între Brașov și Cristian.
Antreprenorul din zona industriei de apărare susține că apărarea anti-dronă trebuie tratată drept o prioritate de securitate națională. În opinia acestuia, un sistem modern nu se poate limita la detectarea unei drone și la ridicarea unor aeronave de luptă.
„Un răspuns modern nu poate însemna doar detectarea unei drone și ridicarea avioanelor de luptă de la sol. Pe termen lung, acest lucru este costisitor”, susține antreprenorul.
De la detectare la neutralizare
Soluția propusă presupune un ecosistem integrat, în care mai multe tehnologii să poată lucra împreună și să reducă timpul dintre detectarea unei amenințări și luarea unei decizii.
„Avem nevoie de un sistem complet: detectare, identificare și clasificare rapidă, urmărire, război electronic, interceptare, comandă-control și, atunci când este necesar, neutralizare. Toate trebuie să funcționeze împreună și suficient de repede încât amenințarea să nu ajungă deasupra orașelor noastre”, explică acesta.
Un astfel de model este dezvoltat și de compania Orbotix, care lucrează la Brașov la tehnologii pentru drone autonome și sisteme de integrare a mai multor tipuri de senzori și platforme.
Compania prezintă ATA – Autonomous Target Acquisition – drept un sistem destinat conectării dronelor de recunoaștere, senzorilor, inteligenței artificiale și sistemului de control al operatorului. Scopul este identificarea, clasificarea și prioritizarea amenințărilor în timp real.
Potrivit lui Ochiană, decizia finală de acțiune rămâne tot la om:
„Operatorul primește informația, validează ținta și autorizează acțiunea. Din acel moment, platformele din ecosistem pot executa autonom manevrele pentru care au fost desemnate. Deci nu scoatem omul din ecuație. Îi dăm, în schimb, mai multă informație și mai puțin timp pierdut atunci când fiecare secundă contează.”
Drone autonome dezvoltate la Brașov
În același ecosistem, Orbotix dezvoltă WASPER-1, un UAV autonom destinat loviturilor de precizie. Potrivit companiei, platforma combină identificarea țintelor cu ajutorul inteligenței artificiale, zborul autonom și coordonarea în roi și este proiectată să opereze inclusiv în condiții în care semnalul GPS este indisponibil sau în medii afectate de război electronic.
Bogdan Ochiană spune că dezvoltă la Brașov o capacitate de cercetare, integrare și producție pentru drone autonome, inclusiv platforme capabile să opereze coordonat în condiții de bruiaj electronic.
„România nu poate controla ce amenințare va apărea mâine la granița sa, dar poate controla cât de repede își construiește propriile capabilități pentru noua realitate a războiului. Iar o parte din tehnologia asta poate și trebuie să fie construită aici, de companii românești”.
Incidentul în sine s-a încheiat fără victime, însă ridică din nou problema capacității României de a detecta, urmări și contracara rapid aparate de zbor fără pilot care pot traversa frontiere și pot opera în condiții de război electronic.
Pentru industria de apărare, lecția războiului din Ucraina este deja una evidentă: dronele au devenit o componentă centrală a conflictelor moderne, iar dezvoltarea unor sisteme capabile să le detecteze și să le contracareze rapid devine o componentă tot mai importantă a securității naționale.
„Problema însă nu a trecut. Doar a devenit mai intensă”, este concluzia CEO-ului de la Orbotix Industries.
