ANSVSA împotriva risipei: Regula „primul intrat, primul ieșit” și cumpărăturile pe stomacul plin, soluțiile simple pentru a nu mai arunca mâncarea la gunoi
Consumatorii casnici generează peste 40% din risipa alimentară înregistrată în România, potrivit datelor prezentate marți de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Instituția arată că o mare parte din pierderi poate fi evitată prin planificarea cumpărăturilor, păstrarea corectă a alimentelor și congelarea surplusului, fără diminuarea standardelor de siguranță.
„Reducerea risipei alimentare este un obiectiv strategic, însă acesta nu poate fi atins prin diminuarea standardelor de siguranță alimentară. Rămânem fermi în aplicarea legislației sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor pe întreg lanțul de distribuție, asigurându-ne că nicio măsură de combatere a risipei nu va pune în pericol sănătatea consumatorilor”, a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare privind Pierderile și Risipa de Alimente.
Ce măsuri sunt recomandate de ANSVSA magazinelor și restaurantelor
În sectorul comercial și de retail, controalele efectuate de direcțiile sanitare veterinare județene urmăresc și modul în care sunt gestionate stocurile. Printre practicile recomandate se numără vânzarea mai rapidă și la preț redus a produselor care se apropie de data durabilității minimale sau de expirare. Alimentele excedentare pot fi donate asociațiilor și băncilor de alimente, cu respectarea condițiilor de igienă și a lanțului frigorific.
Pentru unitățile de alimentație publică, autoritatea recomandă adaptarea porțiilor, instruirea personalului și gestionarea corectă a materiilor prime, scrie digi24.ro.
Cum poate fi redusă risipa alimentară în gospodării
Consumatorii sunt sfătuiți să își planifice cumpărăturile și mesele, să mențină frigiderul între 1 și 5 grade Celsius și să congeleze surplusul.
ANSVSA recomandă aplicarea principiului „primul intrat, primul ieșit”, prin consumarea cu prioritate a produselor cumpărate mai demult. Temperatura frigiderului ar trebui menținută între 1 și 5 grade Celsius, iar alimentele care nu vor fi consumate la timp pot fi porționate și congelate. Totodată, cantitatea pusă în farfurie ar trebui adaptată apetitului, pentru ca mâncarea rămasă să nu fie aruncată.
Ghidul de bune practici sugerează evitarea cumpărăturilor pe stomacul gol, alegerea de produse adaptate consumului real și achiziționarea de fructe cu imperfecțiuni estetice sau produse cu preț redus. La școală, la muncă sau în restaurante, risipa poate fi limitată prin adaptarea porțiilor, utilizarea responsabilă a spațiilor comune de depozitare și cererea pachetelor pentru mâncarea neconsumată.
